in al doilea rand imi e dor de munca, de un job, oricat de prost ar fi el...
Imi e dor sa ma plimb pe jos, imi e dor sa ma dau cu rolele prin parc, sa ma plimb de una singura sau cu cainele prin parc.
Imi e dor sa nu mai tremur, sa pot scrie de mana, sa fiu vesela si optimista. Imi e dor sa mananc nesanatos, sa nu fac nimic, sa stau doar. Imi e dor de casa, de "prietenii" care ma inconjurau si acum nici nu ma baga in seama,, imi e dor sa ma plimb pe carari de munte, imi e dor de mare, de verisori de totti si toate! Imi e dor sa ma simt in siguranta, imi e dor sa fiu puternica si sa am incredere in mine. Imi e dor de EL (e tot la munci), imi e dor sa ma pot pensa, sa imi fac manichiura... IMI E DOR DE LUCRURI PE CARE VOI (sau unii dintre voi) LE CONSIDERATI BANALE!!!
Offf,foarte durerosðŸ˜ðŸ˜ðŸ˜ðŸ˜ðŸ˜
ReplyDelete